Vino să devii agent de spionaj ca să protejezi mediul

Copiii pot învăţa acum în ce mod pot ocroti mediul înconjurător, urmărindu-i pe eco-răufăcătorii de pe noul site web al “eco-agenţilor” al Agenţiei Europene pentru Mediu, disponibil în 24 de limbi.

Site-ul web al eco-agenţilor îi invită pe copiii între 9 şi 14 ani să devină “eco-agenţi” de spionaj în diferite poveşti cu benzi desenate. În fiecare poveste, 5 eroi din Olanda, Finlanda, Polonia, Turcia şi Grecia primesc o misiune specială, cum ar fi să se infiltreze într-un parc eolian din Olanda care este, de fapt, un paravan pentru o instalaţie de extracţie de gaze. După ce îşi creează profilul personal, fiecare nou agent apare chiar în benzile desenate alături de personajele permanente. Fiecare misiune cuprinde jocuri în care copiii câştigă puncte care se adună la scorul general.

Există deja două poveşti online: una despre schimbarea climatică şi una despre calitatea apei. Vor mai urma poveşti despre modul de viaţă sustenabil, biodiversitate şi calitatea aerului.

Colţul profesorului

Fiecărei poveşti îi corespunde un quiz. Cine răspunde corect primeşte un răspuns şi mai multe informaţii despre subiectul respectiv, iar cine răspunde greşit primeşte mai întîi un indiciu, iar apoi este invitat să incerce din nou. Quizurile pot fi, de asemenea, descărcate şi utilizate în clasă.

Profesorii pot accesa şi alte materiale educative, precum şi o listă a site-urilor web din ţara lor unde se găsesc informaţii mai detaliate despre chestiuni legate de mediu.

Site-ul web al eco-agenţilor (click)

Sursa: Agentia Europeana de Mediu

Ziua Pamantului – 22 aprilie

earthday

ZIUA PAMANTULUI a fost fondata de senatorul american Gaylord Nelson, in anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politica din dezinteresul pe care il arata fata de mediu.
Ziua Pamantului a fost celebrata în primul an de circa 20 milioane de cetateni americani, în marea lor majoritate tineri si foarte tineri.

Dupa 2 decenii, in anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de tari au transformat « Ziua Pamantului » intr-o manifestare de amploare in istoria omenirii, prin alaturarea lor in dorinta de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre. Atunci a fost fondata si organizatia neguvernamentala « Earth Day USA », care din 1991, coordoneaza pe plan national si international ceea ce pornise ca un eveniment strict american. Dupa 1990, « Ziua Pamantului » a fost sarbatorita si in tara noastra.

La inceputul noului mileniu alte 70 milioane de oameni din multe tari au aderat la aceste activitati. Au fost implicate de asemenea peste 4000 de organizatii nonguvernamentale din 170 de tari ale lumii. Reteaua « Ziua Pamantului », constituita cu prilejul celebrarii acestei importante zile cuprinse in “Calendarul evenimentelor ecologice”, include multe tipuri de organizatii din diferite domenii de activitate, care promoveaza actiuni cu scopul de a educa populatia si de a favoriza participarea publicului in actiunile ecologice. Aceste actiuni in masa contribuie la ridicarea nivelului cunostintelor ecologice si creeaza conditii pentru schimburi individuale, generale, nationale si internationale.

« Ziua Pamantului » – eveniment simbol al responsabilitatii civice in protectia mediului – a aparut cu scopul de a constientiza, populatia si factorii de decizie privind necesitatea conservarii resurselor naturale ale lumii. Protejand resursele naturale (plante, animale, depozite minerale, soluri, apa, aer, combustibili fosili ca petrol, gaze naturale, carbuni, etc.) protejam biosfera, dar mai ales protejam viata si sanatatea oamenilor.

CONSERVAREA BIODIVERSITATII

Resursele biologice ale lumii ne hranesc si ne imbraca, ne asigura adapost, medicamente si hrana spirituala. Aceste resurse se afla in ecosistemele naturale ale padurilor, savanelor, pasunilor si campurilor deschise, a pustiurilor, tundrelor, raurilor, lacurilor si marilor. Ele se afla si in campurile cultivate, in gradini si in gradinile botanice si zoologice.

Pierderea biodiversitatii biologice a lumii continua mai ales ca urmare a distrugerii habitatelor, a recoltarii excesive, a poluarii si a introducerii necorespunzatoare de plante si animale straine. Acest declin al biodiversitatii este provocat mai ales de oameni si reprezinta o amenintare serioasa pentru dezvoltarea noastra.

CONSERVAREA PADURILOR

Padurile joaca un rol important in conservarea solului si a apei, mentinand o atmosfera sanatoasa si pastrand biodiversitatea biologica.

Daunele provocate padurilor si perderea lor conduc la eroziunea solului, reduc biodiversitatea biologica si habitatele vietuitoarelor salbatice, degradeaza bazinele hidrografice si reduc cantitatea de cherestea si alte bunuri necesare dezvoltarii umane. Ele reduc numarul de arbori care pot retine dioxidul de carbon, un gaz cu efect de sera.

CONSERVAREA SOLULUI

Solul este un organism viu, in care se desfasoara o viata intensa si in care s-a stabilit un un anumit echilibru ecologic. Solul este alcatuit din : material mineral, provenit din dezagregarea si alterarea rocilor, material organic provenit din transformarea resturilor vegetale si animale, apa provenita din precipitatiile atmosferice si irigatii.

Desertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocat de variatiile de clima si impactul uman. Ea afecteaza in special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere econologic.

Cele mai evidente efecte ale desertificarii sunt degradarea padurilor si scaderea productiei de alimente .

70 % din toate terenurile lumii– 3,6 miliarde de ha sunt afectate deja de degradare. Aceasta reprezinta un sfert din terenurile din intreaga lume – o suprafata de trei ori mai mare decat Europa.

Unul din principoalele instrumente de combatere a raspandirii desertificarii este plantarea de arbori si alte plante care retin apa si mentin calitatea solului.

CONSERVAREA APEI

Resursele de apa dulce sunt vitale pentru asigurarea apei potabile, a apei pentru agricultura, industrie, dezvoltare umana, producere de energie hidroelectrica, pescuit interior, transporturi, activitati de agrement si alte activitati umane. De asemenea sunt necesare si pentru sanatatea naturii.

Gospodarirea mai buna a apei necesita tehnologii noi, inclusiv perfectionarea tehnologiilor autohtone, pentru a da posibilitatea utilizarii depline a resurselor de apa limitate si a protejarii apei impotriva poluarii. Este necesar ca gospodarirea apei sa fie integrata in strategiile nationale economice si sociale, inclusiv in cadrul sistematizarii utilizarii terenurilor, a resurselor forestiere si a pantelor muntoase precum si a protejarii malurilor cursurilor de apa.

PROTECTIA ATMOSFEREI

Atmosfera noastra se afla sub o presiune crescanda din partea gazelor cu efect de sera care ameninta sa schimbe clima si din partea produselor chimice care reduc stratul de ozon. Alti poluanti, cuprinzand pe aceia care provoaca ploile acide, se deplaseaza adesea prin atmosfera pe distante lungi, provocand daune asupra terenurilor si asupra apelor.

preluare dupa site-ul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile: http://www.apmbr.ro/ziua_pamant.htm